„Melcãria“ lui 'nea Vasile
• investiþia a fost de 10.000 de euro ºi va fi amortizatã în doi ani Vasile Alexa, un pensionar romaºcan, a decis, în urmã cu un an, sã investeascã într-o micã fermã de... melci, care sã îi asigure traiul liniºtit, lipsit de orice fel de griji bãneºti. Fostul inginer mecanic s-a decis sã se ocupe de o afacere care, pentru majoritatea crescãtorilor de animale, reprezintã încã o „trãznaie“. ÃŽnsã, dupã ce 'nea Vasile a analizat toate opþiunile ºi a cîntãrit foarte bine problema, a ajuns la concluzia cã vieþuitoarele cu cochilie sînt mult prea profitabile pentru a fi ignorate. Zis ºi fãcut. S-a apucat serios de treabã ºi a reuºit sã obþinã un contract, cu o firmã italianã, care i-a furnizat atît documentaþia, cînt ºi materia primã, totul contra-cost, unul „usturãtor“. Cei 2.000 de metri, cît are crescãtoria, sînt amplasaþi pe strada Nicolae Bãlcescu. „Am ieºit la pensie în 2003 ºi m-am gîndit sã mã apuc de o afacere care sã fie plãcutã, dar ºi profitabilã. Mi-a venit aceastã idee dupã ce am citit o ºtire despre fermele de melci. Am început în 2005 afacerea propriu-zisã, alãturi de fratele meu, Alexei, dar, atunci, nu prea am avut succes. Am intrat în iarnã cu melcii insuficienþi dezvoltaþi, sub grafic. ÃŽn primãvarã, jumãtate nu s-au adaptat la condiþiile noastre de sol ºi climã ºi au murit. Conform proiectului, ar fi trebuit sã moarã circa 15-20%. Ca investiþii, pentru 2.000 metri pãtraþi, am cheltuit circa 300 milioane de lei (10.000 euro - n.red.), faþã de 7.000 de euro, scris în acte. Profitul a fost prevãzut, în contract, la circa 12.000 euro pentru primul an, iar pentru anul urmãtor la circa 14.000 euro. Sumele au fost mari deoarece nu au fost prevãzute ºi construirea anexelor, a sistemului de irigaþii ºi nici a puþurilor de apã“, a povestit Vasile Alexa. Crescãtorul de melci a socotit cã, de pe suprafaþa pe care o are, va putea recolta, la toamnã, circa trei tone de carne, care, înmulþitã cu patru euro kilogramul, rezultã tocmai cei circa 12.000 euro profit. ÃŽn acest fel, cheltuielile se amortizeazã în doi ani, iar profitul apare în cel de-al treilea. Alãturi de aceste calcule, tehnologia de creºtere este simplã. „ÃŽn speþã, principiul de creºterea a melcilor este destul de simplu ºi constã în parcelarea terenului în sole de patru metri lãþime, iar lungimea nu conteazã. Parcelele se înconjoarã cu un gard din plasã textilã, de un metru înãlþime, îngropatã, iar toatã suprafaþa este prevãzutã cu încã un gard, de data aceasta din tablã zincatã, îngropatã ºi ea la circa 20 centimetri, pentru a proteja de cîrtiþe. Mai trebuie sã existe un sistem de irigaþie, deoarece melcii se hrãnesc pe searã ºi la o umiditate acceptabilã. Plantele preferate sînt rapiþa, floarea soarelui pentru umbrã ºi salata furajerã. Aici creºtem specia de melci Pomatia, care este destul de rezistentã ºi provine din Italia. Aceasta a fost adusã anul trecut în mai ºi a fost depusã pe parcelele de reproducþie. Tot în aceeaºi perioadã, dar anul urmãtor, melcii se trec la îngrãºat“, a mai spus 'nea Vasile. Acesta a mai menþionat cã un melc bun de consum este atunci cînd acesta atinge vîrsta de circa un an ºi jumãtate ºi are 14 grame. Iarna, melcii ierneazã în pãmînt, unde „foreazã“ pînã la 10 centimetri adîncime. Vasile Alexa are, totuºi, o nemulþumire, legatã de un canal, din spatele grãdinii ºi care, nefiind decolmatat, atunci cînd plouã mai mult, inundã toate parcelele.
|