Mîinile jos de pe coroane

De Ziua României
În Constitutia României, art. 1, scrie: „România este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil“. De Ziua Natională a României merită să vorbim despre suveranitate si priorităti. Articolul 1 a devenit, în ultimii ani, subiectul unei negocieri politice constante, creată de UDMR, în relatie cu partenerii săi politici, oricare au fost aceia, PSD, PD, PNL etc.
Cu un procent sub 7%, cu o politică tenace si coerentă, construind un corp de politicieni care, măcar de la distantă, arată mai bine, UDMR s-a mentinut ca partener constant de guvernare. Tot constant, politicienii săi au pus în discutie conceptul de suveranitate, precum si chestiunea autonomiei Tinutului Secuiesc. În asa fel, încît a devenit unul dintre subiectele în discutie în România si unul dintre „conflictele înghetate“ pe scena politică internatională.
Cînd presedintelui rus, Putin, i-a displăcut solutia Ahtisaari, de rupere a Kosovo de Serbia, solutie ce va fi discutată în Consiliul de Securitate al ONU la începutul lunii decembrie, unul dintre cazurile citate ca posibile, pe un model asemănător, a fost România. Presedintele Putin a expus o amenintare posibilă la adresa UE si a tării noastre, ca un om informat ce este. De fapt, ar fi putut cita nu doar România si Bulgaria, ci si Spania-Franta cu Tara Bascilor sau Moldova cu Transnistria. Si, la o mare lipsă de exemple, ar putea fi citată si Rusia. Depinde cine, ce pisică este arătată si cui.
Alt om informat, senatorul Gyorgy Frunda, declara în 2006 si revenea cu aceeasi declaratie în campania pentru europarlamentare anul acesta, că UDMR „a sustinut întotdeauna că notiunea de stat national este o notiune desuetă si nu corespunde realitătii“. Discutăm despre un avocat inteligent care a condus delegatia României la Consiliul Europei si care a afirmat „Eu nu reprezint România!“. Senatorul UDMR vrea schimbarea primului articol din Constitutie si si-a trecut în curriculum vitae limba română drept limbă străină. El a deschis lista candidatilor maghiari pentru alegerile europarlamentare. Nu este singurul reprezentant al UDMR care consideră că nu reprezintă România. Nu este singurul care consideră că suveranitatea este un concept ce ar trebui rediscutat.
Mă tem că nu politicienii de tip Frunda sînt problema noastră. Problema noastră o constituie faptul că nu am auzit politicienii majoritătii române să se fi ridicat, cu adevărat, împotriva acestui tip de discurs anti-national. Integrarea în UE nu este echivalentă cu pierderea identitătii. Ar trebui să constituie un cîstig abilitatea de a integra mai bine culturi, minorităti, valorile acestora. A nu se confunda asta cu renuntarea la ceea ce sîntem ca natie si popor. Pot să spun că, spre scîrba mea, nici unul dintre cei care vin si ne spun ce bine va fi sau cît de mult vor face pentru noi, după cum nici unul dintre ideologii de serviciu nu a avut sira să deschidă gura si să spună ceva împotrivă. A urmat o tăcere comodă, pe un subiect „deja învechit“.
Majoritatea mută, cu interese indiferente, ar putea lua însă exemplu de la vecinii nostri unguri. Exemplul la care mă gîndesc este cel al companiei maghiare MOL. Statul maghiar a protejat prin lege distribuitorul national de produse petroliere MOL (ca si toate companiile de acest tip) de preluarea ostilă a unor entităti controlate de alte state. Reactia UE a fost negativă, reactia ungurilor de refuz. Nu s-au lăsat nici intimidati.
Primul ministru Gyurcsany declara pentru Citibank London că nu i s-ar părea gresit că MOL să aibă patroni străini. Dar că „ar fi complet nepotrivit ca resursele publice de energie să fie controlate de către o entitate reprezentînd un stat străin, care ar putea avea motive diferite de actiune decît pe acelea de a diversifica afacerile“.
Discutăm despre încercarea esuată de preluare ostilă a MOL de către OMV Austria. Vladimir Socor, senior fellow la Jamestown Foundation Washington, era de părere că, în balanta Guvernului maghiar ar putea atîrna „relatia netransparentă a OMV Austria cu Gazprom Rusia. La cîteva zile după ce comisarul european intervenise în favoarea OMV pe piata ungară, OMV si-a anuntat intentia de a ceda controlul centrului său de distributie a gazului din Baumgarten către Gazprom“.
Din fericire, noi avem o relatie transparentă cu OMV România si cu rezervele sale. Nu si cu clauzele de interventie a statului român. Dar acelea, ca multe alte lucruri, vor beneficia de la distinsii nostri tăcuti de un set de coroane cu flori din bani publici si privati. OMV este firma care a preluat PETROM România, distributia si rezervele naturale, la un pret mult mai jos decît cel propus ungurilor. Statul român n-a avut de apărat nimic.