Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri August 2006
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 10 August 2006
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Dascãlii fug de...ºcoalã

• cadrele didactice nemþene preferã sã munceascã în strãinãtate pe bani mai mulþi decît sã n-aibã cu ce trãi în þarã • unii au depus cerere pentru a ocupa jumãtate de catedrã, luîndu-ºi un al doilea serviciu • la fiecare Consiliu de Administraþie al ISJ se discutã între 10 ºi 20 de cereri prin care se solicitã concediu farã platã

Cîte 10-20 de cereri de intrare în concediu fãrã platã pe o perioadã de un an se analizeazã în fiecare ºedinþã a Consiliului de Administraþie al Inspectoratului ªcolar Judeþean Neamþ. ÃŽn momentul de faþã nu se ºtie cu exactitate cîte cadre didactice au lãsat deoparte catedra ca sã culeagã cãpºuni spaniolilor, ori sã îngrijeascã bãtrîni prin Italia, dar cu certitudine sînt multe. Maria Rusu, inspector ºcolar general adjunct, a declarat cã în perioada urmãtoare se va cunoaºte cu exactitate situaþia dacãlilor care au ales varianta concediului fãrã platã pentru un an de zile. „Existã destul de multe astfel de cereri ºi în ultima perioadã s-a constatat cã a crescut simþitor numãrul lor. La fiecare ºedinþã de Consiliu de Administraþie de la Inspectoratul ªcolar avem spre avizare cîte 10-20 de astfel de cereri. Unii dintre colegii noºtri au depus cereri pentru a intra în concediu fãrã platã pentru a-ºi rezolva unele probleme personale. Sînt cadre didactice care au solicitat, pentru anul ºcolar 2006-2007, sã aibã doar jumãtate de normã, pentru cã ºi-au gãsit ºi un alt serviciu, dar nu vor sã renunþe la profesia de bazã“, a declarat inspector ºcolar general adjunct al ISJ Neamþ, profesor Maria Rusu.
Salariile dascãlilor sînt printre cele mai mici dintre toate ramurile economiei naþionale, chiar dacã mai toþi sînt oameni cu pregãtire, iar un astfel de serviciu presupune o uzurã psihicã majorã. Datoritã lefurilor mici, în ultimii ani s-a constatat un dezinteres al celor care terminã facultãþi care pregãtesc cadre didactice de a se instala la catedrã. ÃŽn Neamþ se înregistreazã un deficit de profesori de limba ºi literatura românã, o explicaþie fiind faptul cã umaniºtii, care sînt calificaþi în predarea limbii ºi literaturii române ºi a unei limbi strãine, o calificare „la pachet“, preferã o slujbã bãnoasã în care sã-ºi etaleze cunoºtinþele de limbi strãine, în locul unei norme în domeniul educaþiei. Nici profesori de fizicã ºi chimie nu sînt suficienþi, în multe ºcoli din judeþ aceste discipline fiind predate de suplinitori.

Salariile începãtorilor din învãþãmînt, sub 150 de euro lunar
Nu este o noutate faptul cã un dascãl, la începutul carierei, chiar dacã este absolvent de facultate, primeºte un salariu sub 150 de euro, în condiþiile în care are normã întreagã. La polul opus stau profesorii universitari, care reuºesc, dupã un lung ºir de ani, în care au dat zeci de examene, sã încaseze circa 30 milioane de lei. „Nu am reuºit sã mã titularizez de prima datã dupã ce am terminat facultatea ºi atunci am predat istoria ca suplinitor. Am obþinut rezultate remarcabile, doi elevi de-ai mei luînd note foarte mari la olimpiada judeþeanã, dar, în ciuda efortului foarte mare pe care l-a presupus obþinerea acestor performanþe de cãtre copii, salariul meu a fost de cinci milioane de lei. Pe parcursul anului ºcolar a trebuit sã mã pregãtesc din nou pentru examenul de titularizare. Consumul psihic este foarte mare ºi salariile în învãþãmînt nu sînt pe mãsura muncii ºi a pregãtirii“, a spus profesoara Paula Minuþiu. Dacã pentru „învãþãceii“ din învãþãmînt salariul de început este cinci milioane de lei, nici pentru cei cu cîþiva ani vechime la catedrã veniturile nu sînt mai mari. Ele cresc proporþional cu vechimea ºi sporesc cît de cît odatã cu obþinerea gradelor didactice. ÃŽnsã acestea nu constituie motive de ºedere la catedrã, în condiþiile în care cîºtigul unui dascãl începãtor pe un an ºcolar echivaleazã ori este mai mic decît cîºtigul unui român care culege cãpºuni ori face menaj la domiciliul italienilor în trei luni de zile. Aºa stînd lucrurile, sînt de înþeles profesorii, învãþãtorii ºi educatoarele care au depus cereri pentru a beneficia de concediu fãrã platã pe perioada unui an, ca sã poatã merge peste hotare pentru un cîºtig consistent.

Articol afisat de 2077 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(SIMONA ÞÃRNÃ)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective