Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Martie 2006
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 16 Martie 2006
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email
„Familia Sturdza are nevoie de oamenii de pe Valea Muntelui și cred că și ei de noi“

„Familia Sturdza are nevoie de oamenii de pe Valea Muntelui și cred că și ei de noi“

• interviu cu prințul Gheorghe Sturdza

Reporter: Domnule Sturdza, recent, la Prefectura Neamț a avut loc o ședință a Comisiei de Fond Funciar, tema principală de discuție fiind solicitarea familiei dumneavoastră de restituire a circa 27.000 de hectare de pădure.
Gheorghe Sturdza: Am auzit că se vorbește de retrocedare, dar nu este vorba de așa ceva, pentru că proprietățile deținute nu mi-au fost luate oficial niciodată. Este pădurea mea dintotdeauna, adică a familiei mele. Deci, retrocedarea, cum se spune azi, nu este o adevărată retrocedare. Proprietatea noastră nu a fost niciodată confiscată printr-o decizie guvernamentală sau a vreunei instituții a statului. Avem toate documentele necesare, pentru ca tot ceea ce a aparținut familiei Sturdza să ne revină. Sîntem 5 persoane îndrituite: Dimitrie Sturdza, Gheorghe Sturdza, adică eu, Eric Ioan Sturdza, pe de o parte, cu mama lor Margareta Sturdza, iar apoi Mihai și Elena Sturdza. De mai bine de o sută de ani am avut în proprietate această pădure. N-am vîndut-o, n-am tăiat-o și am ținut-o într-o stare excepțională înainte de a ne fi luată. Vrem ca, în viitor, să facem astfel încît să ajungă așa cum a fost în perioada 1938-1945.
Rep.: Odată cu cererea de restituire, au început să se facă diverse supoziții. Pe Valea Muntelui s-a vehiculat că veteranii de război sau urmașii acestora nu ar mai primi suprafețele împădurite la care ar avea dreptul, pentru că au fost pe front. S-a lansat ideea că motivul ar fi tocmai faptul că urmează să vi se restituie cele 27.000 de hectare. În ipoteza că veți primi vechile proprietăți, cum vedeți relația cu localnicii? Ce trebuie să înțeleagă ei?
G.S.: Vreau să înțeleagă foarte bine că nu vor fi tratați de sus, fiecare în parte fiind important pentru familia Sturdza. Nu va fi vorba niciodată să solicităm terenurile care au fost date unor oameni care au făcut războiul, care au apărat țara. Să știți că și familia Sturdza a luptat pentru țară și membrii ei au fost mari patrioți. În Neamț, lucrurile stau în felul următor: din întreaga suprafață de pădure existentă, noi am cerut să ni se dea înapoi ceea ce a aparținut de drept familiei Sturdza și care reprezintă doar zece la sută. Dacă aceste zece procente nu pot fi repartizate unde era, înainte, pădurea noastră, se poate un pic mai departe și nu este nici o problemă. Nu s-a pus niciodată problema, iar viitorul o va demonstra, să luăm de la un veteran de război sau mic fermier din zonă, care are un hectar, cinci mii sau zece mii de metri pătrați pe care îi deține acum. Am mai spus, ne poate da nouă un pic mai departe. Cu localnicii, fie că sînt veterani de război, urmașii lor sau cei care pășesc acum în viață, consider că trebuie să trăim împreună și să ne respectăm, ani de zile de acum înainte. Familia Sturdza are nevoie de oamenii de pe Valea Muntelui, și ei de noi. O să lucrăm împreună și niciodată unul din membrii familiei mele nu va face ceva care să afecteze negativ viața oamenilor de pe Valea Muntelui. Consider că legea actuală este foarte bine elaborată de specialiști care cunosc problematica în domeniu și au prevăzut că, în cazul unor proprietăți așa cum avem noi, să se poată acorda teren ceva mai încolo, dacă sînt amplasamente deținute, în prezent, de alții.

„Vizăm investiții de 10-12 milioane de euro“
Rep.: Recent, un studiu efectuat de Direcția Silvică arăta că familia Sturdza nu ar trebui să primească întreaga suprafață de 27.000 de ha, ci doar undeva în jurul a 14.000.
G.S.: Această teorie este complet falsă. Dacă într-un sat sînt 1.000 de hectare și cineva cere să i se dea 10.000, e clar că nu se poate. Dar, Romsilva are, să zicem, sută la sută din suprafața împădurită și trebuie să dea doar zece procente. Atunci, unde este problema?
Rep.: Prin vocea procuratorului Neculai Bujor, am aflat că, odată restituite vechile proprietăți, familia dumneavoastră intenționează să facă mari investiții în zonă. Concret, în ce se vor materializa?
G.S.: Este un plan foarte precis, făcut de profesioniști și care a costat ceva.
Rep.: Să înțelegem că, deja, este elaborat?
G.S.: Da, este elaborat și extrem de sofisticat. Vizăm investiții de 10-12 milioane de euro, și mă refer la utilaje foarte performante în domeniul exploatării pădurilor, plus fabrici de prelucrare a lemnului. Împrejurul acestora vom construi unități de brichetare a deșeurilor lemnoase. Cu aceste brichete voi ajuta populația fără venituri materiale, bătrînii și bătrînele care nu mai pot să muncească. Țin să precizez că nu mai vreau să văd sau să aud că sute de oameni dau fuga în pădure pentru a sustrage lemn, fiindcă ceea ce s-a întîmplat în România de după 1989 a fost un dezastru. Deci, planul meu de investiții are și o componentă socială, iar eu țin foarte mult la acest aspect. Vreau să se înțeleagă că voi fi alături de sătenii din localitățile Neamțului și îi voi ajuta. Planul mai cuprinde și dezvoltarea turismului din zonă. Avem locuri minunate, dar care nu sînt puse în valoare. De ce să nu fie această zonă mai dezvoltată și mai frumoasă decît Brașovul? De ce acolo, da, și aici, nu? Ținutul Neamțului și Valea Muntelui, în special, sînt mult mai frumoase. Drumurile sînt destul de bune, dar mai suportă îmbunătățiri, avem păduri neasemuite, avem Muntele Ceahlău, un simbol pentru România, și intenționăm să construim cîteva hoteluri în zonă. Ne-am gîndit la o serie de măsuri care vizează curățarea regiunii de plasticuri (n.a. - PET-uri) aruncate în păduri, dar și în lacul de acumulare. Este o grozăvenie cu acest fenomen și, atît timp cît el există, nu putem face ca turiștii să vină. Am de gînd să atrag în acest proiect de curățare a zonei școlile și administrațiile locale, organizînd zile de ecologizare, și vom institui premii pentru cei care ne vor da sprijinul. Sper ca așa, în cîțiva ani, regiunea să arate foarte bine și să fim mîndri de ceea ce am făcut. Doar în acest mod putem atrage turiștii în zonă, care să știe că nu doar Valea Prahovei sau Brașovul sînt atractive.

„Îi respect pe cei care au fost pe front și familia Sturdza nu o să ia vreo decizie nefavorabilă lor“
Rep: Administrarea unei așa întinse suprafețe de pădure presupune, totuși, o muncă calificată, cu specialiști în domeniu. Cu cine veți lucra?
G.S.: Vreau să vă spun că am un mare respect pentru cei care își desfășoară activitatea în cadrul Romsilva. Doresc să fiu vecinul și prietenul lor. Le voi propune tuturor celor care lucrează în zonă, pădurari, ingineri și alți specialiști, să lucreze pentru noi, pentru familia Sturdza. Dar o să pun și condiții: să nu bea și să nu fure. Dacă sînt profesioniști buni, vor putea lucra la mine, așa cum o făceau și pentru Romsilva. În plus, o să am nevoie de cîteva sute de oameni care să muncească în fabricile pe care vreau să le construiesc, pentru utilajele forestiere, dar și în alte sectoare. Tot ceea ce am să fac se bazează pe un plan pus la punct de circa opt luni de zile. Totul este realizat pînă în cele mai mici detalii, dar acum nu putem face nimic, pentru că, încă, nu știm ce se va hotărî în privința proprietăților noastre. Nu cunoaștem, încă, amplasamentul lor și noi vrem ca fabricile pe care le plănuim să fie făcute la fața locului. Deci, dacă acum nu știu unde va fi pădurea, sînt nevoit să aștept. În plus, dacă nu voi primi înapoi toată proprietatea, voi avea necazuri cu volumul de masă lemnoasă. Deci, voi avea o problemă, pentru că nu vreau să investesc și să pierd bani. Vreau să fac ceva, dar să fie profitabil atît pentru noi, cît și pentru cetățenii din zonă.
Rep.: Vă mai aduceți aminte cum v-au fost luate pădurile în 1946?
G.S.: Toată lumea știe ce s-a petrecut în România, imediat după cel de-al doilea război mondial. La început, lumea nu și-a dat seama de pericolul „burgheziei roșii“. Încet, încet, marile proprietăți au fost luate de stat și, practic, nu aveai cum să te opui. Cine putea ca, în acei ani, să cîștige un proces intentat Guvernului Groza? Riscai să-ți pierzi viața și libertatea. Olga Sturdza, președinta Organizației Orfanilor din Primul Război Mondial, a pierdut și ea procesul prin care contesta luarea abuzivă a proprietăților. Aș vrea să mai spun că mă deranjează unele afirmații, publicate prin presă, la adresa familiei noastre și tot felul de vorbe iscate după ce am cerut ceea ce, cu ani în urmă, ne-a aparținut. De fapt, ceea ce solicităm noi este sub zece la sută din totalitatea pădurilor din Neamț, pentru că, din cele 27.000 ha de pădure, 2.000 sînt în Harghita. Repet, încă o dată, că nu vom lua pădurea de la țăranii care au fost în război. Poate mulți nu mai știu, dar tatăl meu a fost în trupele de cavalerie românești și a ajuns pînă la Stalingrad. Îi respect pe cei care au fost pe front și familia Sturdza nu o să ia vreo decizie nefavorabilă lor. Așa că amplasamentele pe care li s-a dat pădure vor rămîne ale lor. Din cîte văd, se încearcă punerea noastră contra localnicilor de pe Valea Muntelui. Membrii familiei Sturdza și cei care i-au cunoscut și au avut tangențe cu ei au trăit în bunăînțelegere cîteva sute de ani, și de ce n-ar fi așa și acum. Viitorul trebuie să-l facem împreună pentru că, așa cum am mai spus, și ei vor avea nevoie de noi, dar și noi de aceștia. Ceea ce spun nu sînt cuvinte aruncate-n vînt și viitorul nu prea îndepărtat va demonstra acest lucru.
FOTO: Prințul Sturdza (în stînga imaginii), alături de procuratorul Neculai Bujor

Articol afisat de 2368 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(A consemnat Dan SOFRONIA)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internaționale Stiri Internaționale
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective